REPORTAJ: Primaria Dej, de la o casa acoperita cu paie pana in prezent – FOTO

Publicitate

 

Trecem poate zilnic pe lânga ele, poate chiar le vizitam pentru a ne rezolva unele probleme, însă puţini dintre noi ştim că păşim pragul unor clădiri a căror istorie se pierde în timp. Doua astfel de clădiri le gasim în centrul oraşului,, ele gazduind de mai bine de jumătate de veac două instituţii de interes pulblic: Primăria municipiului Dej şi Cercul Militar.

 Conform datelor oferite de prof. Constantin Albinetz, directorul Muzeului Municipal Dej, Primăria oraşului Dej, la sfârşitul secolului al XVII-lea, a fost situată în mijlocul pieţii centrale. La început, era o căsuţă acoperită cu paie, cu grădină înconjurată de un gard viu de măceşi. Aşadar, un edificiu neînsemnat din punct de vedere al arhitecturii. În anul 1763 clădirea a fost demolată şi ridicată alta nouă în locul acesteia. După evenimentele din 1848–1849, acest edificiu nu a mai corespuns cerinţelor şi a fost demolat.

Piatra de fundaţie a noii primării a fost aşezată în 9 iunie 1860, iar la sfârşitul anului 1861, noul edificiu a fost finalizat (edificiul Primăriei de atunci este Cercul Militar din prezent). Noua clădire a fost inaugurată în cadrul unor festivităţi deosebite, la care a participat şi preotul român greco-catolic din oraş.

Clădirea primăriei era la vremea aceea una dintre cele mai frumoase din oraş. Pe frontispiciu era un ceas deosebit şi stema oraşului făcută de sculptorul Gradinick din Cluj, prusac de origine. La parter, clădirea avea spaţii pentru prăvălii şi birouri, iar la etaj se aflau birourile primarului şi ale personalului administrativ, precum şi sala festivă, unde se aflau în perioada interbelică tablourile în ulei ale Maiestăţilor Sale, Regele Ferdinand I al României şi Regina Maria, dar şi al eroului Avram Iancu, al primarului T. Roth Pal (care a condus oraşul între 1871-1893) şi al preotului reformat Samuil Kovács, toţi cu merite deosebite în istoria comunităţii. Preotul a finanţat Grădiniţa de copii, care îi purta numele şi a donat oraşului Casa Kovács, din Strada Parcului. Din banii obţinuţi din închirierea casei se împărţeau ajutoare săracilor în perioada interbelică, sau erau ajutaţi tinerii pentru a învăţa o meserie.

La parterul primăriei într-o cameră spaţioasăse afla arhiva oraşului, una dintre arhivele cel mai bine amenajate din oraşele Transilvaniei, cu documente vechi, începând din anul 1236, aranjate ştiinţific de istoricul Carol Torma. În alte camere primarul dr. Pop Cornel a înfiinţat muzeul orăşenesc, unde se păstrau obiecte istorice deosebite, precum doba cea mare a oraşului, folosită în timpurile vechi pentru diferite semnale, arme vechi, monede, diferite inscripţii, tablouri şi fotografii, documente vechi, etc.

În birourile 19 şi 20 îşi desfăşurau activitatea medicii oraşului, în Biroul nr. 21 şi pe un hol se afla la început Muzeul Oraşului (a fost printre cele 20 de muzee existente în Transilvania în perioada 1919-1929.), în Biroul 22 era destinat pompierilor, care mai aveau şi o magazie în curtea primăriei unde îşi aveau instrumentarul specific.

În anul 1968 a fost desfiinţat Raionul Dej care îşi avea sediul în fosta Prefectură a judeţului Someş. În acest fel clădirea prefecturii a rămas fără funcţia administrativă şi au fost mutate birourile Primăriei în fosta prefectură.

Între anii 1968-1974 în clădirea fostei primării şi-a desfăşurat activitatea Muzeul Municipal Dej. În această clădire muzeul fusese înfiinţat, în anul 1925, de către primarul dr. Pop Cornel, iar în 1968 se reîntorsese acolo pentru a reprezenta istoria oraşului. Patrimoniul muzeului a fost îmbogăţit cu piese noi au fost confecţionate vitrine noi şi au fost refăcute expoziţiile de bază.

În anul 1974, în urma unei decizii controversate care nu a ţinut seama de evoluţia şi necesitatea unei instituţii muzeale moderne pentru viaţa cultural-ştiinţifică a municipiului Dej se impune mutarea muzeului într-un alt spaţiu la parterul Mănăstirii franciscane. Mutarea activităţii muzeistice în incinta Bisericii romano-catolice a fost o măsură total neinspirată deoarece într-o epocă în care se construiau edificii culturale în toată România în municipiul Dej nu s-a realizat acest lucru.

Din anul 1974 şi până în prezent în clădirea fostei primării îşi desfăşoară activitatea Cercul Militar.

Foto: arhiva personala Sorin Borodi